fascinanta ITALIA!

Republica Italianã sau Italia este o þarã în sudul continentului Europa, ce constã în principal dintr-o peninsulã în formã de cizmã ºi douã insule mari în Marea Meditereanã, Sicilia ºi Sardinia. În porțiunea sa nordicã, Italiei îi revin o parte a munþilor Alpi, zonã în care se învecineazã cu Franþa, Elveþia, Austria ºi Slovenia

Istoria Italiei este probabil cea mai importantã în privinþa dezvoltãrii culturale ºi a dezvoltãrii sociale din mediteranã. Þara a fost o gazdã pentru importante activitãþi în timpurile preistorice, ºi de aceea sãpãturi arheologice pot fi gãsite în multe regiuni: Lazio ºi Toscana, Umbria ºi Basilicata. Dupã Magna Graecia, Civilizaþia etruscã ºi Imperiul Roman care a venit sã domine acestã parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul ºi Renaºterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei ºi artei europene. Oraºul Roma conþine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernã a realizat un stat-naþiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele peninsulei ºi Cele douã Sicilii au fost unite de cãtre regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificaþiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însãºi a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finalã a unificãrii italiene. Vaticanul este acum o enclavã independentã înconjuratã de Italia, ca ºi San Marino.

Italia participã alãturi de Antantã în debutantul rãzboi mondial.

Dictatura fascistã a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianþã dezastroasã cu Germania ºi cu Japonia numitã alianþa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) ºi la înfrângerea ultimativã a Italiei în cel de-al doilea rãzboi mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituþii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimiºi în exil datoritã asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membrã fondatoare a NATO ºi a Uniunii Europene, ºi s-a alãturat grupului de creºtere a unificãrii politice ºi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.
Constituþia din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistând din Camera Depuataþiilor (Camera dei Deputati) ºi Senat (Senato della Repubblica), o vigoare judiciarã, ºi una executivã (condusã de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Preºedintele republicii este ales pe 7 ani de cãtre parlamentul reunit cu un contingent mic de delegaþi regionali. Preºedintele nominalizezã prim ministrul, care recomandă ceilalþi miniºtri (care înainte erau aleºi de preºedinte). Consiliul de Miniºtrii (în mod general, dar nu necesar este format din membrii ai parlammentului) trebuie sã pãstreze secretele ambelor camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare ºi sunt alese în mod direct printr-un sistem mixt majoritar ºi proporþional. Camera Deputaþiilor are 630 de membrii. În plusul celor 315 de mebrii aleºi, Senatul îi conține ºi pe foºtii preºedinþi ºi alte diverse persoane, conform prevederiilor constituþionale. Cele două camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate cândva de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic ºi prin ultimele schimbãri. O curte constituþionalã, Corte Costituzionale, care poate trece peste constituþionalitatea legilor, este o inovaþie post-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Italia este bine cunoscutã pentru arta ºi cultura sa, precum ºi datoritã nenumeratelor ei monumente, printre care se numãrã Turnul din Pisa ºi Coloseumul roman, dar ºi pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viaþã, eleganþã, design, cinema, teatru, literaturã, poezie, arte vizuale, muzicã (mai ales de operã), sãrbãtori, ºi în general pentru gust.

Miºcãrile artistice ale Renaºterii ºi barocului a apãrut în Italia între secolele al 14-lea ºi al 15-lea, respectiv la sfârºitul secolului al 16-lea, determinând o adevãratã revoluþie artisticã în Italia, mai întâi, în Europa ulterior ºi apoi în întreaga lume.

Genurile literare care au înflorit în Italia, aºa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso ºi a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli ºi a lui Castiglione, au exercitat o influenþã durabilã în expansiunea culturii vestice, la fel ca ºi pictura, sculptura ºi arhitectura, la care au contribuit artiºti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico ºi Michelangelo.

Influenþa muzicalã a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina ºi Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilã. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romanticã italianã (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datoritã compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi ºi Giacomo Puccini.

Artiºtii, scriitorii, regizorii, arhitecþii, compozitorii ºi designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vesticã.

Fotbalul este principalul sport naþional. Italia a câºtigat Cupa Mondialã de Fotbal de patru ori: în 1934, 1938, 1982 ºi 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni jucãtori de fotbal la indice mondial. Cele mai faimoase echipe sunt A.C. Milan ºi Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma ºi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino ºi Fiorentina din Florenþa.

Lista italienilor celebri
Cinematografia italianã
Muzica italianã

sper sa va placa :-P

_________________
love with your heart,like a angel or a demon